Naĥnu Naquşşu `Alayka 'Aĥsana Al-Qaşaşi Bimā 'Awĥaynā 'Ilayka Hādhā Al-Qur'āna Wa 'In Kunta MinQablihi Lamina Al-Ghāfilīna
[12.3] Noi îþi vom povesti cea mai frumoasã istorisire din ceea ce îþi revelãm în aceastã [parte] din Coran, chiar dacã ai fost înainte de ea printre cei nepãsãtori .
[12.5] A zis el : “O, fiul meu! Nu povesti vedenia ta fraþilor tãi, ca sã nuplãsmuiascã viclenie împotriva ta. ªeitan îi este omului duºman învederat .
Wa Kadhalika Yajtabīka Rabbuka Wa Yu`allimuka Min Ta'wīli Al-'Aĥādīthi Wa Yutimmu Ni`matahu `Alayka Wa `Alá 'Āli Ya`qūba Kamā 'Atammahā `Alá 'Abawayka MinQablu 'Ibrāhīma Wa 'Isĥāqa ۚ 'Inna Rabbaka `Alīmun Ĥakīmun
[12.6] Astfel te alege Domnul tãu ºi te învaþã tâlcuirea vedeniilor ºi va împlini El binefacerea Sa asupra ta ºi asupra neamului lui Iacob, aºa cum a împlinit-o El ºi asupra celor doi pãrinþi
'IdhQālū Layūsufu Wa 'Akhūhu 'Aĥabbu 'Ilá 'Abīnā Minnā Wa Naĥnu `Uşbatun 'Inna 'Abānā Lafī Đalālin Mubīnin
[12.8] Cãci au zis ei : “Iosif ºi fratele sãu sunt mai dragi decât noi tatã-lui nostru, chiar dacã noi suntem o ceatã . Tatãl nostru este, într- adevãr, în rãtãcire vãditã .
Aqtulū Yūsufa 'Awi Aţraĥūhu 'Arđāan Yakhlu Lakum Wajhu 'Abīkum Wa Takūnū Min Ba`dihiQawmāanŞāliĥīna
[12.9] Omorâþi-l pe Iosif sau lãsaþi-l [undeva] pe pãmânt, astfel încât chipul tatãlui vostru sã se îndrepte numai spre voi! Iar dupã aceasta veþi fi oameni drepþi!”.
Falammā Dhahabū Bihi Wa 'Ajma`ū 'An Yaj`alūhu Fī Ghayābati Al-Jubbi ۚ Wa 'Awĥaynā 'Ilayhi Latunabbi'annahum Bi'amrihim Hādhā Wa Hum Lā Yash`urūna
[12.15] ªi când au plecat cu el ºi s-au înþeles cu toþii sã-l arunce în adâncul puþului, atunci i-am revelat Noi lui : „Tu le vei vorbi despre aceastã faptã a lor
Qālū Yā 'Abānā 'Innā Dhahabnā Nastabiqu Wa Taraknā Yūsufa `Inda Matā`inā Fa'akalahu Adh-Dhi'bu ۖ Wa Mā 'Anta Bimu'uminin Lanā Wa Law Kunnā Şādiqīna
[12.17] ªi au zis: “O, tatã! Noi ne-am dus ºi ne-am luat la întrecere ºil-am lãsat pe Iosif lângã lucrurile noastre. ªi l-a mâncat lupul. Tu nu ne crezi, mãcar cã noi spunem adevãrul!”
Wa Jā'ū `Alá Qamīşihi Bidamin Kadhibin ۚ Qāla Bal Sawwalat Lakum 'Anfusukum 'Amrāan ۖ Faşabrun Jamīlun Wa ۖ Allāhu Al-Musta`ānu `Alá Mā Taşifūna
[12.18] ªi au adus cãmaºa lui [mânjitã] cu sânge mincinos . A zis el :“Mai degrabã sufletele voastre v-au îndemnat sã faceþi ceva [rãu]... Deci [nu-mi rãmâne decât] rãbdarea cuminte! ª
Wa Jā'at Sayyāratun Fa'arsalū Wa Aridahum Fa'adlá Dalwahu ۖ Qāla Yā Bushrá Hādhā Ghulāmun ۚ Wa 'Asarrūhu Biđā`atan Wa ۚ Allāhu `Alīmun Bimā Ya`malūna
[12.19] A venit o caravanã ºi [cei din caravanã] l-au trimis pe cel carescotea apã pentru ei ºi el a coborât gãleata lui. Dar a zis el: “Ceveste bunã! Acesta este un bãieþel!” ªi l-au as
Wa Qāla Al-Ladhī Ashtarāhu Min Mişra Li'imra'atihi~ 'Akrimī Mathwāhu `Asá 'An Yanfa`anā 'Aw Nattakhidhahu Waladāan ۚ Wa Kadhalika Makkannā Liyūsufa Fī Al-'Arđi Wa Linu`allimahu Min Ta'wīli Al-'Aĥādīthi Wa ۚ Allāhu Ghālibun `Alá 'Amrihi Wa Lakinna 'Akthara An-Nāsi Lā Ya`lamūna
[12.21] ªi a zis acela din Egipt, care l-a cumpãrat, cãtre muierea lui :„Cinsteºte ºederea lui [printre noi]! S-ar putea sã ne fie de folos sausã-l luãm ca fiu!” ªi astfel i-am dat Noi lui Iosif s
Wa Rāwadat/hu Allatī Huwa Fī Baytihā `An Nafsihi Wa Ghallaqati Al-'Abwāba Wa Qālat Hayta Laka ۚ Qāla Ma`ādha Allāhi ۖ 'InnahuRabbī 'Aĥsana Mathwāya ۖ 'Innahu Lā Yufliĥu Až-Žālimūna
[12.23] ªi a vrut sã-l ademeneascã, împotriva voinþei lui, cea în a cãrei casã se afla ºi a încuiat uºile ºi i-a zis: “Vino încoace!” Însã el i-a rãspuns: “Fereascã Allah! St&atild
Wa Laqad Hammat Bihi ۖ Wa Hamma Bihā Lawlā 'AnRa'á Burhāna Rabbihi ۚ Kadhālika Linaşrifa `Anhu As-Sū'a Wa Al-Faĥshā'a ۚ 'Innahu Min `Ibādinā Al-Mukhlaşīna
[12.24] Avea ea poftã de el ºi ar fi avut ºi el poftã de ea, de n-ar fi vãzut semnul Domnului sãu . Astfel [am fãcut Noi], ca sã îndepãrtãm rãulºi fapta ruºinoasã de el, c&
Wa Astabaqā Al-Bāba Wa Qaddat Qamīşahu Min Duburin Wa 'Alfayā Sayyidahā Ladá Al-Bābi ۚ Qālat Mā Jazā'u Man 'Arāda Bi'ahlika Sū'āan 'Illā 'An Yusjana 'Aw `Adhābun 'Alīmun
[12.25] ªi au alergat amândoi spre uºã , iar ea i-a rupt cãmaºa la spate . ªi l-au gãsit pe stãpânul ei lângã uºã ºi i-a zis ea [atunci]:„Care este pedeapsa pentr
Qāla Hiya Rāwadatnī `An Nafsī ۚ Wa Shahida Shāhidun Min 'Ahlihā 'In Kāna QamīşuhuQudda MinQubulin Faşadaqat Wa Huwa Mina Al-Kādhibīna
[12.26] A zis : „Dar ea a vrut sã mã ademeneascã, în pofida voinþei mele!” Însã un martor din familia ei a mãrturisit: „Dacã a fost ruptãcãmaºa lui dinainte, atunci ea a
Falammā Ra'áQamīşahuQudda Min DuburinQāla 'Innahu Min Kaydikunna ۖ 'Inna Kaydakunna `Ažīmun
[12.28] ªi când a vãzut cãmaºa lui cã a fost ruptã la spate, a zis el :„Acesta este un vicleºug de-al vostru, [femeilor], iar viclenia voastrã este fãrã de margini!
[12.30] ªi apoi au zis unele muieri din cetate : „Soaþa lui Al-Aziz îl ademeneºte pe bãiatul ei , în pofida voinþei lui. A fãcut-o sã-ºi piardãminþile iubirea pentru el! Noi o vedem
Falammā Sami`at Bimakrihinna 'Arsalat 'Ilayhinna Wa 'A`tadat Lahunna Muttaka'an Wa 'Ātat Kulla Wāĥidatin Minhunna Sikkīnāan Wa Qālati Akhruj `Alayhinna ۖ Falammā Ra'aynahu~ 'Akbarnahu Wa Qaţţa`na 'Aydiyahunna Wa Qulna Ĥāsha Lillāh Mā Hādhā Basharāan 'In Hādhā 'Illā Malakun Karīmun
[12.31] ªi când a aflat ea de clevetirea lor, a trimis ea la ele, le-a pregãtit rezemãtoare ºi a dat fiecãreia dintre ele câte un cuþit. ªi atunci a zis: „Ieºi afarã la ele, [Iosif]!” Iar când l-au vãz
Qālat Fadhālikunna Al-Ladhī Lumtunnanī Fīhi ۖ Wa LaqadRāwadttuhu `An Nafsihi Fāsta`şama ۖ Wa La'in Lam Yaf`al Mā 'Āmuruhu Layusjananna Wa Layakūnāan Mina Aş-Şāghirīna
[12.32] A zis ea: „Priviþi-l pe acela pentru care voi m-aþi clevetit! Amîncercat sã-l ademenesc în pofida voii lui, însã el s-a împotrivit,[rezistând ispitei]. Iar de nu va face ce-i poruncesc, sã fie întemn
Qāla Rabbi As-Sijnu 'Aĥabbu 'Ilayya Mimmā Yad`ūnanī 'Ilayhi ۖ Wa 'Illā Taşrif `Annī Kaydahunna 'Aşbu 'Ilayhinna Wa 'Akun Mina Al-Jāhilīna
[12.33] Atunci a zis : „Doamne! Temniþa îmi este mai dragã decât aceea la ce mã cheamã ele. ªi dacã nu vei depãrta de la mine vicle-ºugul lor, voi simþi dorinþã pentru ele &ord
[12.36] ªi au intrat împreunã cu el în temniþã doi tineri. ªi a zis unul dintre ei: “Eu m-am vãzut storcând [struguri pentru] vin ”. Iar celãlalt azis: “Iar eu m-am vãzut purtând pe cap pâine, din care
[12.37] A zis : „Nici nu vã va sosi mâncarea cu care voi sunteþi hrãniþi, cã eu vã voi ºi vesti tâlcuirea, înainte ca ea sã vã vinã. Aceasta [faceparte] din ceea ce m-a învãþat
Wa Attaba`tu Millata 'Ābā'ī 'Ibrāhīma Wa 'Isĥāqa Wa Ya`qūba ۚ Mā Kāna Lanā 'An Nushrika Billāhi MinShay'in ۚ Dhālika Min Fađli Allāhi `Alaynā Wa `Alá An-Nāsi Wa Lakinna 'Akthara An-Nāsi Lā Yashkurūna
[12.38] ªi eu am urmat religia strãmoºilor mei Avraam, Isaac ºi Iacob . Nu se cuvine sã-I alãturãm lui Allah nimic! Aceasta este din harul lui Allah asupra noastrã ºi asupra [tuturor] oamenilor, însã
Mā Ta`budūna Min Dūnihi~ 'Illā 'Asmā'an Sammaytumūhā 'Antum Wa 'Ābā'uukum Mā 'Anzala Allāhu Bihā Min Sulţānin ۚ 'Ini Al-Ĥukmu 'Illā Lillāh ۚ 'Amara 'Allā Ta`budū 'Illā 'Īyāhu ۚ Dhālika Ad-Dīnu Al-Qayyimu Wa Lakinna 'Akthara An-Nāsi Lā Ya`lamūna
[12.40] Nu adoraþi afarã de El decât niºte nume pe care le-aþi nãscocit voi ºi pãrinþii voºtri ºi cãrora Allah nu le-a pogorât nici o dovadã! Jude-cata nu este decât la Allah ! El v-a porun
[12.41] O, voi, tovarãºi ai mei de temniþã! Unul dintre voi va da stãpânului sãu sã bea vin . Cât despre celãlalt, el va fi rãstignit, iar pãsãrile vor mânca din capul lui . S-a
[12.42] ªi a zis el apoi cãtre acela dintre ei despre care credea cã va fislobozit: „Pomeneºte ºi de mine stãpânului tãu! ” Dar ªeitan l-afãcut sã uite sã-i aminteascã stã
Wa Qāla Al-Maliku 'Innī 'Ará Sab`a Baqarātin Simānin Ya'kuluhunna Sab`un `Ijāfun Wa Sab`a Sunbulātin Khuđrin Wa 'Ukhara Yā ۖ Bisātin Yā 'Ayyuhā Al-Mala'u 'Aftūnī Fī Ru'uyā Ya 'In Kuntum Lilrru'uyā Ta`burūna
[12.43] ªi a zis regele : „Am vãzut ºapte vaci grase, pe care le mâncau ºapte costelive ºi ºapte spice verzi ºi altele [ºapte] uscate. O, voi, dregãtori ai mei! Daþi-mi mie sfat asupra vedeniei me
[12.46] „O, Iosif, iubitorule de adevãr! Tãlmãceºte-ne nouã despre ºapte vaci grase, pe care le mãnâncã ºapte costelive, ºi despre ºapte spice verzi ºi alte [ºapte] uscate, ca sã
[12.47] ªi a zis : „O sã semãnaþi ºapte ani, unul dupã altul, cu hãrnicie,dar ceea ce seceraþi sã lãsaþi în spice, afarã de puþin din care o sã mâncaþi!
[12.48] Apoi vor veni, dupã aceea, ºapte [ani] aspri , în care vor mâncaceea ce aþi strâns pentru ei mai înainte , afarã de puþin pe care îlveþi pãstra .
[12.50] ªi a zis regele: „Aduceþi-l la mine! ” ªi când a venit solul la el , i-a zis: „Întoarce-te la stãpânul tãu ºi întreabã-l: Ce-au avutmuierile care ºi-au tãiat mâinile?
[12.51] ªi [le-]a zis lor : “Care a fost pricina ce v-a împins pe voi sã încercaþi sã-l ispitiþi pe Iosif?” Au rãspuns [ele]: „Allah sã ne fereascã! Noi nu ºtim nimic rãu despre el!” ªi a zis
[12.53] Eu nu mã dezvinovãþesc pe mine, cãci sufletul este înclinat cãtre rãu, afarã de cel pe care îl pãzeºte Domnul meu prin îndurarea Lui, cãci Domnul meu este Iertãtor ºi În
[12.54] ªi regele a zis: „Aduceþi-mi-l , cãci voiesc sã-l pãstrez lângã mine!” ªi când a vorbit cu el, i-a zis: „De astãzi tu eºti pentru noi cu putere ºi de încredere !”
Wa Kadhalika Makkannā Liyūsufa Fī Al-'Arđi Yatabawwa'u Minhā Ĥaythu Yashā'u ۚ Nuşību Biraĥmatinā Man Nashā'u ۖ Wa Lā Nuđī`u 'Ajra Al-Muĥsinīna
[12.56] Astfel i-am dat Noi putere lui Iosif pe pãmânt ºi i-am îngãduitsã se aºeze în el acolo unde voieºte. Noi îl cuprindem cu îndurareaNoastrã pe cel care voim ºi nu lãsãm sã
Wa Lammā Jahhazahum BijahāzihimQāla A'tūnī Bi'akhin Lakum Min 'Abīkum ۚ 'Alā Tarawna 'Annī 'Ūfī Al-Kayla Wa 'Anā Khayru Al-Munzilīna
[12.59] ªi dupã ce i-a pregãtit pe ei cu proviziile lor, a zis: „Aduceþi-mi pe un frate al vostru de la tatãl vostru ! Nu vedeþi voi cã eu dau mãsurã plinã ºi cã eu sunt cel mai bun pr
[12.62] A zis slujitorilor sãi : „Puneþi marfa lor înapoi, în sacii lor de pe cãmile! Poate cã ei o s-o recunoascã, atunci când se vor întoarce la familia lor, ºi poate cã ei vor reveni !”
[12.63] ªi când s-au întors la tatãl lor, au zis ei: „O, tatã al nostru! Ne-a fost nouã opritã mãsura. Aºadar, trimite-l împreunã cu noi pe fratele nostru ca sã cãpãtãm mãsura
Qāla Hal 'Āmanukum `Alayhi 'Illā Kamā 'Amintukum `Alá 'Akhīhi MinQablu ۖ Fa-Allāhu Khayrun Ĥāfižāan ۖ Wa Huwa 'Arĥamu Ar-Rāĥimīna
[12.64] Dar el a zis: „Sã vi-l încredinþez aºa cum vi l-am încredinþat pe fratele lui mai înainte? Allah este mai bun Pãzitor ºi El este cel mai Îndurãtor dintre îndurãtori!”
Wa Lammā Fataĥū Matā`ahum Wa Jadū Biđā`atahumRuddat 'Ilayhim ۖ Qālū Yā 'Abānā Mā Nabghī ۖ Hadhihi Biđā`atunā Ruddat 'Ilaynā ۖ Wa Namīru 'Ahlanā Wa Naĥfažu 'Akhānā Wa Nazdādu Kayla Ba`īrin ۖ Dhālika Kaylun Yasīrun
[12.65] ªi când au desfãcut sarcinile lor, au aflat cã marfa lor le-a fostdatã înapoi. ªi-au zis ei atunci: „O, tatã al nostru! Ce sã mai dorimnoi [mai mult]? Iatã cã marfa noastrã ne-a fost dat&
Qāla Lan 'Ursilahu Ma`akum Ĥattá Tu'utūni Mawthiqāan Mina Allāhi Lata'tunanī Bihi~ 'Illā 'An Yuĥāţa Bikum ۖ Falammā 'Ātawhu MawthiqahumQāla Allāhu `Alá Mā Naqūlu Wa Kīlun
[12.66] A zis el : „Nu-l voi trimite împreunã cu voi pânã ce nu veþi faceînvoialã cu mine înaintea lui Allah sã mi-l aduceþi înapoi, afarã de situaþia cã voi aþi fi înconjuraþi !” ªi câ
Wa Qāla Yā Banīya Lā Tadkhulū Min Bābin Wāĥidin Wa Adkhulū Min 'Abwābin Mutafarriqatin ۖ Wa Mā 'Ughnī `Ankum Mina Allāhi MinShay'in ۖ 'Ini Al-Ĥukmu 'Illā Lillāh ۖ `Alayhi Tawakkaltu ۖ Wa `Alayhi Falyatawakkali Al-Mutawakkilūna
[12.67] ªi a mai zis el : „O, fiii mei! Nu intraþi pe o singurã poartã, ci intraþi pe porþi diferite! Eu nu vã pot fi de nici un folos împotriva lui Allah. Hotãrârea nu este decât la Allah! Eu în El mã în
Wa Lammā Dakhalū Min Ĥaythu 'Amarahum 'Abūhum Mmā Kāna Yughnī `Anhum Mmina Allāhi MinShay'in 'Illā Ĥājatan Fī Nafsi Ya`qūba Qađāhā ۚ Wa 'Innahu Ladhū `Ilmin Limā `Allamnāhu Wa Lakinna 'Akthara An-Nāsi Lā Ya`lamūna
[12.68] ªi când au intrat aºa cum le-a poruncit tatãl lor, nu le-a fostaceasta de nici un folos împotriva [hotãrârii] lui Allah . N-a fost decât cã s-a împlinit o dorinþã din sufletul lui Iacob.
[12.69] Când au intrat ei la Iosif, l-a luat [acesta] pe fratele sãu lângã elºi i-a zis: „Eu sunt fratele tãu. Nu fi îngrijorat pentru ceea ce au fãcut ei !”
[12.70] Când le-a pregãtit proviziile lor, a pus el cupa în sacul de pecãmila fratelui sãu . Apoi un vestitor a strigat : „O, voicãlãtorilor! Voi sunteþi niºte hoþi!”
[12.76] ªi a început cu sacii lor înainte de sacul fratelui sãu . Apoi a scos-o din sacul fratelui sãu. Astfel am plãnuit Noi vicleºugul pentru Iosif. El nu ar fi putut sã-l ia pe fratele sãu, dupã religia rege
[12.77] Au zis : „Dacã el a furat, a mai furat ºi un frate al lui maiînainte”. Însã Iosif a þinut aceasta ascunsã în sufletul sãu ºi nu le-a dezvãluit-o, ci a zis el [în sinea lu
[12.78] Au rãspuns ei: „O, Al-Aziz! El are un tatã tare bãtrân! Ia-l pe unul dintre noi în locul lui! Noi vedem cã tu eºti cu adevãrat dintre oamenii binefãcãtori!”
Falammā Astay'asū Minhu Khalaşū Najīyāan ۖ Qāla Kabīruhum 'Alam Ta`lamū 'Anna 'AbākumQad 'Akhadha `Alaykum Mawthiqāan Mina Allāhi Wa MinQablu Mā Farraţtum Fī Yūsufa ۖ Falan 'Abraĥa Al-'Arđa Ĥattá Ya'dhana Lī 'Abī 'Aw Yaĥkuma Allāhu Lī ۖ Wa Huwa Khayru Al-Ĥākimīna
[12.80] Când n-au mai avut nici o nãdejde în privinþa lui , s-au tras deoparte ca sã se sfãtuiascã. A zis cel mai mare dintre ei: „Oare nuºtiþi cã tatãl vostru a fãcut legãmânt
Arji`ū 'Ilá 'Abīkum Faqūlū Yā 'Abānā 'Inna Abnaka Saraqa Wa Mā Shahidnā 'Illā Bimā `Alimnā Wa Mā Kunnā Lilghaybi Ĥāfižīna
[12.81] Întoarceþi-vã la tatãl vostru ºi spuneþi-i: „O, tatã al nostru! Fiul tãu a furat. Noi nu facem mãrturie decât pentru ceea ce ºtim ºi noi nu ne-am putut pãzi de cele nevãzut
[12.83] A zis [Iacob] : „Ba mai degrabã sufletele voastre au nãscocit ceva rãu pentru voi! Dar rãbdare cuviincioasã! Poate cã Allah mi-i va aduce pe toþi ! Cãci El este cel Atoateºtiutor [ºi] &Icir
Yā Banīya Adh/habū Fataĥassasū Min Yūsufa Wa 'Akhīhi Wa Lā Tay'asū MinRawĥi Allāhi ۖ 'Innahu Lā Yay'asu MinRawĥi Allāhi 'Illā Al-Qawmu Al-Kāfirūna
[12.87] O, fiii mei! Purcedeþi ºi cãutaþi-i pe Iosif ºi pe fratele sãu ºi nu vãpierdeþi nãdejdea în îndurarea lui Allah! Nu-ºi pierde nãdejdea în îndurarea lui Allah decât neamul d
Falammā Dakhalū `Alayhi Qālū Yā 'Ayyuhā Al-`Azīzu Massanā Wa 'Ahlanā Ađ-Đurru Wa Ji'nā Bibiđā`atin Muzjāatin Fa'awfi Lanā Al-Kayla Wa Taşaddaq `Alaynā ۖ 'Inna Allāha Yajzī Al-Mutaşaddiqīna
[12.88] ªi când au intrat la el [la Iosif], au zis ei: „O, Al-Aziz! S-a abãtut nenorocirea asupra noastrã ºi asupra familiei noastre ºi nu venim decât cu o marfã lipsitã de mare valoare! Deci dã-ne nouã o
Qālū 'A'innaka La'anta Yūsufu ۖ Qāla 'Anā Yūsufu Wa Hadhā 'Akhī ۖ Qad Manna Allāhu `Alaynā ۖ 'Innahu Man Yattaqi Wa Yaşbir Fa'inna Allāha Lā Yuđī`u 'Ajra Al-Muĥsinīna
[12.90] Au rãspuns ei: „Oare tu eºti cu adevãrat Iosif!?” A zis el: „Eu suntIosif iar acesta este fratele meu! Allah ªi-a revãrsat harul asupra noastrã . Cei care au fricã ºi au rãbdare ... Allah
[12.96] ªi când a sosit binevestitorul, a pus-o peste faþa lui ºi el a devenit din nou vãzãtor. ªi a zis [Iacob]: “Nu v-am spus cã eu ºtiu de la Allah ceea ce voi nu ºtiþi?”
Wa Rafa`a 'Abawayhi `Alá Al-`Arshi Wa Kharrū Lahu Sujjadāan ۖ Wa Qāla Yā 'Abati Hādhā Ta'wīlu Ru'uyā Y MinQablu Qad Ja`alahā Rabbī ۖ Ĥaqqāan Wa Qad 'Aĥsana Bī 'Idh 'Akhrajanī Mina As-Sijni Wa Jā'a Bikum Mina Al-Badwi Min Ba`di 'An Nazagha Ash-Shayţānu Baynī Wa Bayna ۚ 'Ikhwatī 'Inna Rabbī Laţīfun Limā ۚ Yashā'u 'Innahu Huwa Al-`Alīmu Al-Ĥakīmu
[12.100] ªi el i-a ridicat pe pãrinþii sãi pe tron ºi au cãzut [cu toþii] dina- intea lui, prosternându-se , iar el a zis: „O, tatã! Acesta estetâlcul vedeniei mele de odinioarã . Domnul meu a f&ati
Rabbi Qad 'Ātaytanī Mina Al-Mulki Wa `Allamtanī Min Ta'wīli Al-'Aĥādīthi ۚ Fāţira As-Samāwāti Wa Al-'Arđi 'Anta Wa Līyi Fī Ad-Dunyā Wa Al-'Ākhirati ۖ Tawaffanī Muslimāan Wa 'Alĥiqnī Biş-Şāliĥīna
[12.101] Doamne! Tu mi-ai dat putere ºi m-ai învãþat tâlcuirea vedeniilor! Tu eºti Creatorul cerurilor ºi pãmântului! Tu eºti Ocrotitorul meu în aceastã lume ºi în Lumea de Apoi! Ia-mi viaþa când eu sunt î
Dhālika Min 'Anbā'i Al-Ghaybi Nūĥīhi 'Ilayka ۖ Wa Mā Kunta Ladayhim 'Idh 'Ajma`ū 'Amrahum Wa Hum Yamkurūna
[12.102] Aceasta este una dintre istoriile neºtiute, pe care Noi þi-o revelãm . Tu nu ai fost lângã ei , atunci când s-au adunat cu toþiiºi au viclenit .
Qul Hadhihi Sabīlī 'Ad`ū 'Ilá Allāhi ۚ `Alá Başīratin 'Anā Wa Mani Attaba`anī ۖ Wa Subĥāna Allāhi Wa Mā 'Anā Mina Al-Mushrikīna
[12.108] Spune : „Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah, eu ºi cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovadã limpede! Mãrire lui Allah! Iar eu nu sunt dintre politeiºti!”
[12.109] ªi nu am trimis înainte de tine decât bãrbaþi - dintre locuitorii ce-tãþilor - cãrora le-am trimis revelaþii. Oare ei nu umblã pe acest pãmânt, ca sã vadã care a fost sfârºitul
Ĥattá 'Idhā Astay'asa Ar-Rusulu Wa Žannū 'AnnahumQad Kudhibū Jā'ahum Naşrunā Fanujjiya Man Nashā'u ۖ Wa Lā Yuraddu Ba'sunā `Ani Al-Qawmi Al-Mujrimīna
[12.110] Chiar ºi când trimiºii ºi-au pierdut nãdejdea ºi au crezut cã au fost socotiþi minþiþi, a venit la ei ajutorul Nostru . ªi au fost mântuiþi aceia care Noi am voit . Însã pedeapsa
Laqad Kāna Fī Qaşaşihim `Ibratun Li'wlī Al-'Albābi ۗ Mā Kāna Ĥadīthāan Yuftará Wa Lakin Taşdīqa Al-Ladhī Bayna Yadayhi Wa Tafşīla Kulli Shay'in Wa Hudan Wa Raĥmatan Liqawmin Yu'uminūna
[12.111] În istoria lor a fost pildã pentru cei dãruiþi cu minte. El nueste o poveste care sã fie nãscocitã, ci, dimpotrivã, este întãrirea celor dinaintea lui ºi tâlcuirea tuturor lucrur